Bibliografie p.p 503-505

Lucrarea conţine şi reproducerea unor imagini de epocă: chipuri de haiduci, de ciobani şi ţărani, etc.

Cuprins:Din problemele de bază ale eposului român: Concepţii despre baladă: (p. 11-31), Mediul social - tipuri de cântăreţi (p. 32-36), Mijloace tipice de exprimare (p. 37-59), Despre spaţiul sposului român (p. 60-66); Balada legendară: Jertfa zidirii sau meşterul Manole (p. 69-107), Voica sau călătoria fratelui mort (p. 108-143), Cântecul şarpelui (p. 144-172), Nunta soarelui (p. 173-191), Cântecul gerului (p. 192-205), Alte motive legendare (p. 206-212), Balade-basm (p. 213-216); Balada păstorească: Mioriţa (p. 218-282), Alte motive (p. 283-294); Cântecul istoric sau de curte: Jurnalele scrise sau orale (p. 195-306), plăsmuiri romantice (p. 307-312); Balada antiotomană: Balade populare - Jurnale orale (p. 316-325), Ciclul ţarigrădean sau al novăceştilor (p. 326-338), Balada porturilor dunărene (p. 339-360); Balada antifeudală: Tipuri de haiduci - cavaleri (p. 362-392), Tipuri de haiduci - hoţomani (p. 393-406), Tematica birului greu (p. 407-438); Balada familială: Proba iubirii (p. 440-453), Travestirea (p. 455-460), Cântecul nunului (p. 461-463), Reîntoarcerea pe neaşteptate (p. 464-492); Semnificaţii - perspective (p. 493-536).

Bibliogr. ,, Dintre toate creaţiile populare ale românilor, balada a fost, în trecut ca şi astăzi, cea mai mult studiată fie de istorici literari, fie de folclorişti. S-au scris lucrări importante privind cu deosebire unele aspecte istorice ale ei sau unele motive, mai cu seamă cel al Mioriţei şi al Meşterului Manole. Dar, oricât de temeinice ar fi rezultatele unor astfel de investigaţii, până la urmă este necesară şi cercetarea de ansamblu, mai cuprinzătoare, care are darul să deschidă perspective ştiinţifice asupra genezei, evoluţiei şi specificului naţional al eposului românesc" Gh. Vrabie

VRABIE, Gheorghe

821.135.1.09-91